Stefan Bogdan Pavel
Administrator
 Din: IASI
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 79
|
|
Realitati in sistemul sanitar romanesc
Erori cu repetabilitate sistematica
Un observator interesat de functionarea sistemului sanitar din Romania, fie el simplu pacient sau profesionist in domeniu, functionar sau investitor privat, ori chiar politician, poate sesiza, chiar daca nu defineste exact un diagnostic, ca in sistemul sanitar exista un numar constant de probleme.
Este suficient sa deschizi un radio sau sa rasfoiesti un ziar si te izbesc leitmotive de genul : ‘Nu sunt bani’, ‘S-au terminat compensatele’, ‘Aparate medicale performante si foarte scumpe stau, uitate in lazi de ani buni…’, ‘A murit cu zile’, etc.
Este adevarat ca presa exagereaza uneori din dorinta de a-si vinde produsul, dar totusi cine a calatorit in spatiul Uniunii Europene ramane cel putin contrariat de diferentele care se vad si fara a avea ‘ochi de specialist’ : personal medical avem si noi, spitale avem si noi, echipamente medicale avem si noi si totusi exista probleme de maxima importanta.
Fara a emite pretentii ca am descoperit adevarul absolut, va supunem atentiei una din solutiile de care vest-europenii si americanii tin cont, iar noi nu: BIOINGINERIA MEDICALA/INGINERIA BIOMEDICALA
Realizata cu profesionisti educati in domeniu si nu cu specialisti convertiti de nevoie, sau pur si simplu de oportunisti.
BIOINGINERIA, domeniu necesar dar eterogen definit in lume
BIOINGINERIA cuprinde intreaga sfera a aplicatiilor ingineresti in stiintele vietii. Este acel domeniu de activitate in care se aplica metodele ingineresti, stiinta si tehnologia in rezolvarea problemelor din medicina si biologie.
Bioingineria are definite la randul ei 4 ramuri: ingineria biochimica, ingineria biomedicala, bioinformatica si bionica. Acest lucru il spun specialisti la nivel mondial, chiar daca se folosesc uneori alti termeni si alte clasificari.
Un termen des utilizat in Europa pentru specialistul care se ocupa de aceste probleme este ‘INGINER BIOMEDICAL’.
Ingineria biomedicala se refera la toate procedurile terapeutice si investigatiile care se fac cu asistenta tehnica, fiind vorba atat de producerea aparaturii respective cat si de asistenta in utilizarea ei.
Societatea de Inginerie in Medicina si Biologie (Europa) defineste ca ramuri ale ingineriei biomedicale: biomecanica, biomateriale, tehnici biomedicale, informatica medicala
Este sistemul de sanatate romanesc interesat de bioinginerie?
La fel ca si in celelalte spatii universitare din lumea intreaga, chiar daca mai tarziu, invatamantul superior romanesc a inceput sa pregateasca specialisti in domeniul bioingineriei. Exista sectii de bioinginerie medicala la Universitatea Tehnica Bucuresti, Universitatea Tehnica Cluj, sectii de fizica medicala la Universitatile din Iasi, Timisoara, Bucuresti.
Prodoma, la Iasi s-a infiintat in anul 1994 in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie ‘Gr. T. Popa’, Facultatea de Bioinginerie Medicala cu 4 sectii cu dubla specializare:
1. Bioinstrumentatie si Tehnici Medicale
2. Biomateriale si Tehnologie Protetica
3. Substante Bioactive si Biotehnologii Medicale
4. Bioinformatica si Management Sanitar
La Iasi au absolvit 6 promotii de cate 80 de studenti (~450 de absolventi) care au parcurs 12 semestre, respectiv 6 semestre trunchi comun, 4 semestre studii pe specialitati si 2 semestre supraspecializare pe domeniile enumerate mai sus.
Interesant este ca in cadrul studiilor de Master organizate tot de catre Facultatea de Bioinginerie s-au inscris si specialisti din alte profesii din sistemul sanitar iesean (medici, economisti) sau din firme cu capital privat (ingineri mecanici, electronisti, etc.).
Este sistemul sanitar romanesc (iesean) interesat de bioinginerii ‘produsi’ de Facultatea de Bioinginerie?
In prezent licentiatii in bioinginerie iesiti din laboratoarele Facultatii de Bioinginerie, dupa ce statul roman a investit fonduri mari in pregatirea lor, isi gasesc foarte greu un loc de munca in sistemul sanitar din Romania datorita lipsurilor din legislatia in domeniu.
Astfel profesia este reglementata in prezent prin urmatoarele acte normative :
Codul ocupatiilor din Romania – pozitia 222907 ;
Ordin al Ministrului Sanatatii nr. 191/2004, grila de salarizare pentru institutii sanitare publice, din care reiese ca bioinginerul este personal medical cu studii superioare ;
Ordin 527 / 1999 din care rezulta ca bioingineria medicala este activitate conexa actului medical .
In acelasi timp profesia nu este trecuta in:
Nomenclatorul de functii al Ministerului Sanatatii
Normativele de promovare a personalului la o treapta superioara profesionala
In aceste conditii, o persoana mai mult sau mai putin interesata ar trage concluzia ca statul roman este interesat de bioinginerie, dar bioinginerii sa lucreze in firme cu capital privat (care sunt autorizate tot de Ministerul Sanatatii) si in care avem date concrete ca au confirmat competenta profesionala. Bioinginerii mai pot lucra in cercetare (care este sublima, dar oricum nu toti au aptitudinile necesare) sau pur si simplu sa plece in strainatate unde se afirma in cadrul programelor de doctorat, in institutii de cercetare si in institutiile de sanatate.
Ar trebui sa fie interesat sistemul sanitar de bioinginerie ?
Vom demonstra prin doua exemple concrete de ce este necesar bioinginerul medical intr-un spital modern, intr-o tara care aspira la integrarea institutionala in Uniunea Europeana.
Fie ca dorim sau nu, fenomenul globalizarii a inceput sa afecteze si societatea romaneasca, implicit si medicina romaneasca.
Tehnologia medicala cu metode mai putin invazive a patruns si in clinicile din Romania prin finantari rambursabile sau nerambursabile, programe cu tari din Uniunea Europeana sau SUA.
In aceasta ordine de idei putem sa mentionam cateva exemple concrete care sunt cunoscute oricarui specialist sau manager din sistemul de sanatate :
Dispozitive medicale ajunse in Romania, puse in functiune cu mari intarzieri, eventual dupa expirarea termenului de garantie sau mai simplu, depozitate in magazia sau si mai rau in curtea spitalului ;
Dispozitive medicale instalate incorect sau incomplet ;
Dispozitive medicale instalate dar care nu sunt folosite la capacitatea lor reala ;
Dispozitive medicale utilizate corespunzator, dar la care mentenanta este foarte scumpa.
Angajarea unui bioinginer medical ajuta in mod real managementul spitalului prin urmatoarele aspecte :
Consiliaza managementul in fundamentarea aspectelor de cost/eficienta in domeniul aparaturii medicale tinand cont de pregatirea medicala si tehnica dobandita prin formare;
Instruieste utilizatorii de dispozitive medicale, tinand cont de faptul ca tehnica medicala nou introdusa avand componente soft-ware si hard-ware care necesita cunostiinte avansate din domeniul ingineresc depaseste cunostiintele tehnice dobandite de utilizatori in timpul studiilor de formare;
Intocmeste si asigura respectarea unui plan de mentenanta la nivel de spital cu scaderea costurilor prin mentenanta ;
Asigura scaderea considerabila a costurilor cu mentenanta corectiva (reparatii) stiut fiind faptul ca un contract este mai scump pentru un beneficiar mai putin informat (exemplu real : firma de dispozitive medicale din domeniul ATI ofera unui spital in care nu exista bioinginer medical un contract de mentenanta la un pret de aproximativ 50.000USD in care intra 4 vizite anuale de verificare si testare a acestui dispozitiv, in caz de avarie fiecare ‘vizita’ in afara celor 4 va fi facturata cu 500USD numai deplasarea fara costul pieselor de schimb ; in cazul unei institutii medicale care are angajat un bioinginer medical specialist care va asigura verificarea si testarea acelui aparat in fiecare zi cu un salar acordat dupa OUG 15/2004 costurile ar fi de 4000USD deci de 10 ori mai putin)
Asigurarea fluxurilor informationale cerute de C.A.S.
Sistemul de asigurari de sanatate se bazeaza in esenta pe relatiile care se stabilesc intre cele 3 elemente de baza : pacient, furnizor, tert platitor. Ca sistemul sa functioneze, de regula este necesar ca fluxul financiar sa fie precedat si dictat de fluxul informational al serviciilor (raportari).
Este de notorietate faptul ca ‘nu sunt bani’ si ca ‘se face prea multa scriptologie’. In practica, in conditiile progresului tehnologic actual, rationalizarea fluxului informational se realizeaza cu ajutorul sistemelor informatice.
Fara a emite ipoteze cu pretentia de adevar absolut, la nivelul sistemului sanitar (nu numai romanesc) se observa :
Saltul major in domeniul tehnologiei informatiei impune modificari in modul de exercitare a (nu numai in medicina).
Fenomene de rezistenta la schimbare din partea specialistilor in domeniul medico-sanitar ;
Slaba adaptare a institutiilor responsabile de formarea noilor specialisti.
Angajarea unui bioinginer la nivel de spital poate asigura :
Consilierea managementului in planificarea unui sistem informational adaptat nevoilor actuale ;
Consilierea utilizatorilor sistemului informational.
De asemenea integrarea informationala a resurselor si nevoilor la nivel de spital ajuta specialistii in medicina sa isi trateze mai bine pacientii si pe manageri sa faca economii/profit. In acest sens bioinginerul poate ajuta la :
Implementarea de standarde si protocoale ;
Instruirea utilizatorilor ;
Mentenanta sistemului.
Iata domenii de activitate ale bioinginerilor de care spitalul actual ar trebui sa tina cont :
Achizitia si prelucrarea digitala a semnalelor bioelectrice : ECG, EEG, EMG, etc ;
Gestiunea datelor medicale ale pacientilor ;
Procesarea semnalelor biologice 3D, imagistica medicala si exportul datelor intre spitale, clinici si centre universitare (P.A.C.S. SYSTEM) : TC, RMN, PET, SPECT, etc. ;
Documentare medicala computerizata – inernet, baze de date medicale, biblioteca virtuala cu integrare a activitatii medicale la nivel de clinica/spital ;
Inteligenta artificiala aplicata in medicina – Sisteme Expert ;
Training asistat de PC ;
Cercetare asistata de PC ;
Statistica si analiza medicala automatizata :
Telemedicina ;
In loc de leitmotivul ‘NU sunt bani !?!’, unele persoane ar spune ‘SUNTEM PREA SARACI CA SA NE PERMITEM SOLUTII ORIGINALE SI….FACILE’. Spitalul modern, competitiv intr-un sistem de sanatate care se va supune principiilor concurentei are nevoie de BIOINGINER MEDICAL (INGINER CLINIC/INGINER BIOMEDICAL), sau mai simplu, putem spune ca are nevoie de cunostiintele unui personal instruit pe care ar putea sa le puna in aplicare in vederea indeplinirii menirii spitalului si anume, aceea de a trata suferinta oamenilor cat mai bine, in contextul progresului tehnologic realizat, tot in scopul ameliorarii ingrijirii oamenilor aflati in suferinta.
_______________________________________
Sensul existenţei şi datoria fiecărui om este creaţia. - Mircea Eliade
FFF IMP
|
|
) suntem in legatura cu Organizatia profesionala a Bioinginerilor Medicali din Europa "EAMBES" 
.si nici de depresii. ci doar de o realitate cat se poate de probabila...pt unii. nu stiu care e situatia iasului...eu am absolvit protetica, si de ceva timp caut sa integrez studiul meu intr-o forma de continuitate in germania. sincer felicit pe cei care au ales BIM si informatica medicala, pt ca pt cei de aici asta inseamna defapt bioingineria(managementul sanitar deja e alta specilaitate ) bioactivatorii nostri sunt oarecum echivalenti cu biotehnologiile de aici. de protetica....aici e cu cantecele.asa cum am fost noi constituiti...nu prea exista pe aici. am asistat in sala de operatie un cirurg plastician...am lucrat intr-un laborator privat de analize medicale...dar ca bioinginer cu specialitatea pe care o am....deocamdata nu. 
......dar, ce sanse am sa obtin acea autorizatie de libera practica ca bioinginer? Am deja o autorizatie de libera practica ca inginer, eliberata din 2002 si valabila pana in 2007, dar interesul meu in obtinerea acestei<<titulaturi>> este strict pecuniara. Pt. ca incadrarea ca inginer nu este asimilata nici unei specialitati medicale...sunt retribuita conform grilelor altor unitati bugetare. In aceste conditii am salariul mai mic decat un tehnician aparatura medicala cu vechime mai mica(dar aflat pe grila medicala). Lori cum esti incadrat la cele doua spitale?